Despre Parazitologie
Parazitologia clinică este o ramură a medicinii care se ocupă cu studiul paraziților ce pot infecta oamenii, diagnosticul infecțiilor parazitare și tratamentul acestora. Paraziții sunt organisme care trăiesc și se hrănesc de pe urma gazdei, provocând adesea boli sau tulburări semnificative în organism. Această specialitate abordează o varietate de infecții, incluzând protozoare, helminți (viermi paraziți) și ectoparaziți (cum ar fi păduchii sau căpușele).
Tipuri de paraziți și boli asociate
Protozoare:
- Plasmodium spp.: cauzează malaria, o boală transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați. Malaria afectează milioane de oameni, provocând febră, frisoane și complicații severe dacă nu este tratată.
- Entamoeba histolytica: provoacă amibiaza, o infecție a intestinelor care poate duce la diaree severă și abces hepatic.
- Giardia lamblia: cauzează giardioza, o infecție intestinală care se manifestă prin diaree, crampe abdominale și deshidratare.
Helminți (viermi paraziți):
- Ascaris lumbricoides: provoacă ascaridioza, o infecție cu viermi rotunzi care poate afecta plămânii și intestinul subțire.
- Taenia spp.: cunoscut sub numele de tenie, acest parazit provoacă teniază și poate duce la cisticercoză, o infecție gravă ce afectează creierul și alte organe.
- Schistosoma spp.: cauzează schistosomiaza, o boală care afectează organele interne, în special vezica urinară și ficatul.
Ectoparaziți:
- Păduchi (Pediculus humanus): provoacă pediculoza, o infecție a scalpului, părului sau corpului, caracterizată prin mâncărime intensă.
- Căpușe: pot transmite boli grave, cum ar fi boala Lyme sau encefalita transmisă
prin căpușe.
Diagnosticul în parazitologia clinică se bazează pe o varietate de metode de laborator, care includ:
- Examenul microscopic: identificarea directă a paraziților sau a ouălor acestora în probe de sânge, materii fecale, urină sau alte fluide corporale. Examinarea microscopică este esențială pentru diagnosticul malariei, amibiazei și al multor alte infecții parazitare.
- Teste serologice: detectează anticorpii sau antigenele specifice paraziților în sângele pacientului, fiind utilizate în special pentru diagnosticul infecțiilor sistemice, cum ar fi toxoplasmoza.
- Tehnici moleculare: metode avansate, cum ar fi reacția de polimerizare în lanț (PCR), sunt utilizate pentru a detecta materialul genetic al paraziților, oferind un diagnostic rapid și precis.
Tratamentul variază în funcție de tipul de parazit și severitatea infecției. Printre cele mai frecvent utilizate medicamente antiparazitare se numără:
- Antiprotozoarice: medicamente cum ar fi metronidazolul pentru amibiaza și giardioza sau artemisinina pentru malaria.
- Anthelmintice: utilizate pentru tratarea infecțiilor cu viermi, cum ar fi albendazolul și praziquantelul, care sunt eficiente împotriva infecțiilor cu Ascaris și Schistosoma.
- Antiectoparazitare: creme sau șampoane speciale sunt folosite pentru tratamentul infecțiilor cu păduchi și scabie (cauzată de Sarcoptes scabiei).
Prevenția infecțiilor parazitare este esențială pentru a reduce povara bolilor parazitare în comunități. Măsurile includ:
- Igiena personală: spălarea corectă a mâinilor și igiena alimentară pot preveni infecțiile cu protozoare și viermi intestinali.
- Utilizarea de plase de țânțari și repelente: esențiale pentru prevenirea malariei și a altor boli transmise de vectori, cum ar fi leishmanioza.
- Vaccinuri și programe de deparazitare: deși vaccinurile pentru majoritatea infecțiilor parazitare sunt în curs de dezvoltare, programele de deparazitare în școli și comunități pot reduce semnificativ prevalența infecțiilor cu viermi.
Prof. Univ. Dr. Codruța NEMET
Medic primar epidemiologie, medic specialist boli infecțioase – parazitologie clinică
Consultații: miercuri 15.00 – 17.00